Dispoziții generale

Definiții

Se clarifică definiția locului conducerii efective. Acesta este locul în care o persoană juridică străină realizează operațiuni care corespund unor scopuri economice, reale și de substanță și locul unde este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:

• deciziile economico-strategice necesare pentru conducerea activității persoanei juridice străine în ansamblul său se iau în România de către directorii executivi/membrii consiliului de administrație; sau 
• cel puțin 50% dintre directorii executivi/membrii consiliului de administrație ai persoanei juridice străine sunt rezidenți.
  

În definiția rezidentului român se precizează faptul că acesta este supus impozitării în România și pentru veniturile mondiale obținute din orice sursă. 

Stabilirea rezidenței fiscale pe baza locului conducerii efective

Pentru orice companie străină, autoritățile fiscale din România vor putea stabili din oficiu sau la cererea altei autorități, că locul conducerii efective se află în România. Pe de altă parte, se formulează și reguli speciale anti-abuz pentru stabilirea prin auto-declarare a rezidenței fiscale în România. S-a introdus și o procedură specifică pentru acest scop, care presupune completarea și depunerea unui chestionar de către persoanele juridice străine, similar cu chestionarul aplicabil deja în cazul persoanelor fizice.

Comentariu KPMG

Până la data de 30 iunie 2021, persoanele juridice străine înregistrate cu locul conducerii efective în România, până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv, vor avea obligația de a depune acest chestionar, cu documentele aferente, în scopul clarificării situației concrete a contribuabilului în ceea ce privește rezidența fiscală în România.

Impozit pe profit

Scutirea de impozit a profitului reinvestit

Se aduc anumite clarificări privind scutirea de impozit pe profit aferentă investițiilor realizate. Astfel, scutirea se acordă în limita impozitului pe profit calculat cumulat:

• de la începutul anului până în trimestrul punerii în funcțiune a activelor, pentru contribuabilii care aplică sistemul trimestrial de declarare/plată a impozitului pe profit, (anterior scutirea se limita la impozitul datorat pentru perioada din an respectivă); respectiv
  
• de la începutul anului punerii în funcțiune a activelor până la sfârșitul anului respectiv, pentru contribuabilii care aplică sistemul anual de declarare/plată a impozitului pe profit.

Spre deosebire de anii trecuți, profitul pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit poate fi repartizat la rezerve și în cursul anului următor. 

Cheltuieli deductibile

Devin cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal:

• cheltuielile aferente activității în regim de telemuncă, pentru salariații care desfășoară activitatea în acest regim;
• cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în acțiuni, la momentul acordării efective a beneficiilor, indiferent de tratamentul fiscal aplicat la nivelul salariaților;
• ajustările privind deprecierea creanțelor neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței, nu sunt garantate și sunt datorate de o persoană care nu este afiliată (și nu doar în limita a 30%, ca până acum). 

Această prevedere, care ar fi trebuit să intre în vigoare în anul 2021, urmează a se aplica, însă, numai începând cu anul 2022 (potrivit OUG 226/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 1332 din 31 decembrie 2020).

Cheltuieli nedeductibile

Devin cheltuieli nedeductibile pentru determinarea rezultatului fiscal:

• cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unități de educație timpurie. Acestea sunt eliminate din categoria cheltuielilor sociale, deductibile limitat. Astfel de cheltuieli se scad, în ordine, din impozitul pe profit, impozitul pe salarii, taxa pe valoarea adăugată sau accize, în limita a 1.500 lei/lună pentru fiecare copil;
• cheltuielile reprezentând amortizarea aparatelor de marcat electronice fiscale. Și acestea se scad din impozitul pe profit datorat;
• cheltuielile aferente tranzacțiilor cu persoane situate într-un stat inclus în Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale.
  

Contracte de leasing

Se reglementează distinct regimul fiscal aferent contractelor de leasing pentru contribuabili care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară.

Pierderi fiscale

Devine posibilă recuperarea pierderilor fiscale în contextul unor operațiuni de reorganizare (fuziuni, divizări etc.) în care sunt implicate și firme plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Consolidarea fiscală

Prin opțiune, devine posibilă consolidarea fiscală în domeniul impozitului pe profit, adică se pot compensa profiturile fiscale ale companiilor din grup cu pierderile fiscale ale celorlalte firme deținute în comun, direct sau indirect, în proporție de cel puțin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot.

Perioada de aplicare a regimului este de cinci ani fiscali, după care opțiunea poate fi reînnoită. Cererea se depune cu cel puțin 60 de zile înainte de începerea perioadei pentru care se solicită aplicarea consolidării fiscale, sistemul urmând a se aplica începând cu anul fiscal următor depunerii cererii.

Se desemnează unul dintre membri ca persoana juridică responsabilă ce va calcula, declara și plăti impozitul pe profit pentru grup, impozit determinat prin însumarea calculelor individuale ale fiecărui membru.

Pierderile fiscale înregistrate de un membru al grupului înainte de aplicarea sistemului nu pot fi compensate la nivelul grupului. Dacă grupul se desființează după cinci ani, pierderile înregistrate și nerecuperate în perioada consolidării se recuperează de către persoana responsabilă.

Impozitul pe dividende

Se clarifică faptul că, în cazul dividendelor plătite organismelor de plasament colectiv fără personalitate juridică, nu există obligația unei persoane juridice române de a reține, declara şi plăti impozitul pe dividende.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Veniturile din dividende primite de o microîntreprindere de la o persoană juridică română devin neimpozabile la calculul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

Impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii

Rezidența fiscală a persoanelor fizice

Se precizează că persoana fizică nerezidentă care îndeplinește condițiile de rezidență este supusă impozitului pe venit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, astfel:

• începând cu prima zi în care declară că centrul intereselor vitale se află în România (dacă acesta este criteriul îndeplinit); sau
• începând cu prima zi a sosirii în România (dacă este prezentă în România pentru mai mult de 183 de zile în anul calendaristic vizat).
  

Venituri și avantaje de natură salarială

Se inlud în categoria avantajelor salariale și cele primite de la terți (în bani sau în natură) ca urmare a unei relații contractuale între părți, iar obligația de calcul, reținere, plată și declarare a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale revine:

• angajatorului-rezident fiscal român, când avantajele în bani şi în natură sunt acordate de alte entități decât acesta și plata se efectuează prin intermediul angajatorului;
• plătitorilor de venituri-rezidenți fiscali români, când avantajele în bani și în natură sunt acordate de alte entități decât angajatorul, în situația în care acestea din urmă sunt rezidenți fiscali români.
  
  

Dacă beneficiarii avantajelor în bani sau în natură de la terți nu sunt rezidenți fiscali români, se aplică reguli specifice acestei categorii.

Contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru un salariat și membrii de familie ai acestuia, acordate de angajator, rămâne neimpozabilă și exclusă din baza de calcul a contribuțiilor sociale doar dacă nu depășește într-un an fiscal nivelul unui câștig salarial mediu brut (stabilit prin legea bugetului asigurărilor sociale). Cuantumul acestor avantaje nu era, anterior, limitat.

Se scot din sfera contribuțiilor sociale sumele plătite de angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților, în aliniere cu excepția de la impozit pe venit introdusă anterior prin Legea 239/2020.

Sunt exceptate de la impozit și contribuții sociale sumele acordate angajaților pentru cheltuielile cu utilitățile (electricitate, încălzire, apă și abonamentul de date) și achiziția mobilierului și echipamente de birou, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din lună în care angajatul desfășoară activitate în regim de telemuncă. Regimul de exceptare, se aplică și cheltuielilor cu testarea epidemiologică și/sau vaccinarea angajaților pentru a împiedica răspândirea bolilor care pun în pericol sănătatea angajaților și cea publică.

Se precizează că angajații microîntreprinderilor care utilizează autoturismele societății și în scop personal nu pot fi impozitați pentru acest avantaj, așa cum se specifica deja pentru angajații companiilor plătitoare de impozit de profit.

Se aliniază și tratamentul fiscal al veniturilor asimilate veniturilor de natură salarială, cum ar fi veniturile din contractele de management, veniturile membrilor CA etc, în cazul în care acestea sunt realizate la companii din domeniul construcțiilor, așa cum sunt definite de Codul Fiscal la art. 60, pct. 5. Astfel, aceste venturi vor fi scutite de la plata contribuției sociale de sănătate și aplicarea procentului diminuat în cazul contribuției de asigurări sociale (pensii). Reamintim că anterior prezentei legi aceste venituri erau scutite doar de la plata impozitului pe venit.

Venituri din activități independente

Contravaloarea bunurilor şi a drepturilor transferate din patrimoniu în cadrul transformării sau schimbării formei de exercitare a unei activități independente devine venit neimpozabil. Regimul se aplică inclusiv creanțelor neîncasate. În același context, însă, rămâne impozabilă contravaloarea bunurilor şi a drepturilor din patrimoniul afacerii care trec în patrimoniul personal al contribuabilului, bunuri și drepturi a căror evaluare se face la prețurile practicate pe piață sau stabilite prin expertiză tehnică.

Venituri din cedarea folosinței bunurilor

Veniturile obținute de proprietar din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, când numărul de camere este cuprins între unu şi cinci inclusiv, se determină exclusiv pe baza normei anuale de venit (fără opțiunea aplicării sistemului real).

Venituri din investiții

Se modifică definiția veniturilor din România din transferul titlurilor de valoare, pentru a include instrumentele sau operațiunile, cu emitenți sau, respectiv, intermediari, care au rezidența fiscală în România.

Se extinde categoria veniturilor neimpozabile din investiții, incluzându-se și venitul rezultat din transferul de titluri de valoare şi/sau aur la momentul dobândirii acestora în cazul partajului judiciar sau voluntar, precum și al regimului separației de bunuri.

Termenul impus intermediarilor, societăților de administrare a investițiilor sau societăților de investiții autoadministrate pentru informarea contribuabililor și pentru depunerea declarației informative privind totalul câștigurilor/pierderilor pentru tranzacțiile efectuate în cursul anului fiscal devine ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul anterior (termenul precedent era 31 ianuarie).

Venituri din pensii

Se face precizarea că la stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plăți eșalonate în rate, plafonul de venit neimpozabil se acordă pentru fiecare rată lunară, de la fiecare fond de pensii.

Venituri din premii și din jocuri de noroc

În veniturile neimpozabile din această categorie sunt incluse și reducerile comerciale de preț acordate persoanelor fizice, altele decât salariați.

Venituri din alte surse

Se includ în categoria veniturilor din alte surse biletele de valoare sub forma tichetelor-cadou acordate pe baza evidenței nominale, pentru campanii de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru reclamă şi publicitate.

Evitarea dublei impuneri prin metoda creditului fiscal sau metoda scutirii

Dacă autoritatea competentă a statului străin nu eliberează un document justificativ privind plata impozitului în străinătate, poate fi utilizat pentru acordarea creditului fiscal/a scutirii și:

• documentul eliberat de către plătitorul de venit/agentul care reține la sursă impozit în statul strain; sau
• copia declarației fiscale depuse la autoritatea competentă străină, însoțită de documentația care atestă plata acestuia. 

Declarația unică

Termenul de depunere a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, precum și termenul de plată al acestora, va fi data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor. Prevederea se aplică începând cu veniturile realizate în 2020, 25 mai 2021 urmând să fie așadar termenul de declarare pentru anul 2020.

Același termen este valabil și pentru depunerea formularului 230 “Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat”, precum și pentru declararea și plata contribuțiilor sociale, pentru activitate desfășurată în străinătate, de membri ai consiliului de administrație, membri ai directoratului, membri ai consiliului de supraveghere, administratori, directori, cenzori etc.

Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți

Se diminuează de la 16% la 10% cota de impozit pentru anumite tipuri de venituri obținute din România de persoane fizice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri. Noua cotă vizează veniturile din dobânzi, redevențe, comisioane, activități sportive și de divertisment desfășurate în România, servicii de management sau de consultanță, precum și serviciile prestate în România.

Se înlocuiește în diferite prevederi sintagma „persoana juridică română” cu noțiunea mai largă de rezident.

Taxa pe Valoarea Adăugată

Dreptul de deducere exercitat prin decontul de TVA

Chiar dacă termenul de prescripție s-a împlinit, devine posibilă exercitarea dreptului de deducere a TVA în cazul în care furnizorul emite facturi de corecție din proprie inițiativă (nu numai urmare a unei inspecții fiscale). Dreptul trebuie exercitat, însă, în cel mult un an de la data primirii facturii de corecție, sub sancțiunea decăderii.

Ajustarea bazei de impozitare

Se permite ajustarea bazei de impozitare în cazul creanțelor neîncasate de la debitori-persoane fizice. Astfel, în cazul în care contravaloarea totală sau parțială a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu a fost încasată de la persoane fizice în termen de 12 luni de la termenul de plată stabilit de părți, ori - în lipsa acestuia - de la data emiterii facturii, baza impozabilă de TVA poate fi ajustată.

Ajustarea este condiționată de dovada că s-au luat măsuri comerciale pentru recuperarea creanțelor de până la 1.000 lei, inclusiv, respectiv că au fost întreprinse proceduri judiciare pentru recuperarea creanțelor mai mari de 1.000 lei.

Comentariu KPMG

Conform legii, prevederile de mai sus se aplică doar pentru creanțele al căror termen de plată stabilit de părți, ori în lipsa acetuia, data emiterii facturii, intervine începând cu data de 1 ianuarie 2021. KMPG consideră că această restricționare nu se aliniază cu principiile fundamentale ale Directivei de TVA și jurisprudența europeană recentă.

Posibilitatea de a desemna un reprezentant fiscal autorizat pentru obligațiile de TVA

Începând cu 1 aprilie 2021, persoanele neînregistrate în scopuri de TVA în România care efectuează în România un import de bunuri urmat de o livrare intracomunitară a acestora pot desemna un reprezentant fiscal autorizat care să îndeplinească obligațiile din perspectiva TVA.

TVA la încasare

Se majorează de la 2.250.000 lei la 4.500.000 lei plafonul cifrei de afaceri pentru aplicarea sistemului TVA la încasare.

TVA în vamă

Nu se va mai face plata efectivă a TVA în vamă pentru unele categorii de tranzacții, după cum urmează:

• importurile efectuate de persoane impozabile care dețin certificate de amânare de la plata TVA;
• importurile efectuate de persoane care au autorizare ca și Operator Economic Autorizat (AEO);
• importurile efectuare de persoane care au obţinut autorizaţie de depunere a unei declaraţii vamale sub forma unei înscrieri în evidenţele declarantului;
• importurile pentru unele categorii de bunuri pentru care se aplică taxarea inversă internă (deșeuri, masa lemnoasă, unele cereale și plante tehnice, telefoane mobile, dispozitive cu circuite integrate, console de jocuri, tablete si laptopuri.

Se modifică condițiile de acordare a certificatului de amânare de la plata TVA în vamă. Astel, condițiile de îndeplinit sunt următoarele:

• nu au obligații bugetare restante și nici către autoritatea vamală;
• au realizat, în ultimele șase luni anterioare lunii în care solicită eliberarea certificatului, importuri din teritorii şi state terțe, cu valoare cumulată de cel puțin 50 milioane lei, cu excepția produselor supuse accizelor armonizate;
• sunt înregistrate în scopuri de TVA cu cel puțin șase luni înaintea depunerii cererii pentru certificat;
• nu sunt în stare de insolvență, în procedura de reorganizare sau lichidare judiciară.

Accize

În perioada 1 ianuarie 2021 - 31 martie 2021, acciza specifică pentru țigarete va fi de 418,76 lei/1.000 țigarete, iar acciza totală va crește de la 1 ianuarie 2021 la 546,21 lei/1.000 țigarete.

Se extinde categoria de băuturi fermentate liniștite care beneficiază de nivel zero al accizei cu produsele obținute din fructe de pădure, fără alte adaosuri de arome sau alcool.

Impozite și taxe locale

Se modifică definiția clădirii în vederea stabilirii valorii de impozitare a turnurilor de susținere aferente turbinelor eoliene. În valoarea impozabilă urmează să se cuprindă și costul fundațiilor turnurilor.

În cazul impozitului/taxei pe cladirile deținute de persoanele juridice, pentru actualizarea valorii impozabile pe bază de raport de reevaluare și stabilirea cotei standard, nu a celei punitive, reevaluarea devine obligatorie după 5 ani în loc de 3 ani, cum prevedea anterior legea.