În acord cu poziția Curții de Justiție a Uniunii Europene, devine posibilă ajustarea TVA în situația intrării în faliment a beneficiarului. Este permisă achiziția mai multor imobile cu cota redusă de 5% TVA de către aceeași persoană și se elimină limitarea suprafeței terenului locuinței cu acest regim. Se clarifică regimul fiscal al câștigurilor din tranzacțiile cu criptomonede.

Începând cu 1 aprilie 2019, se vor aplica noi reguli pentru cheltuielile cu sponsorizarea și pentru susținerea de către persoane fizice a entităților nonprofit.

Importante prevederi vizează procedura fiscală. Contribuabilii vor fi clasificați în 3 clase principale de risc. Organul fiscal central poate să înregistreze din oficiu contribuabilii în sistemul de comunicare electronică prin mijloace electronice de transmitere la distanță. Se instituie o procedură de mediere în relația cu fiscul, care poate fi inițiată de debitorii fiscali ce au primit somații de plată, în scopul identificării unor soluții optime de stingere a obligațiilor fiscale, inclusiv prin înlesniri la plată.

Principalele modificări legislative aduse de Legea 30/2019 în materia impozitării

În Monitorul Oficial nr. 44 din data de 17 ianuarie a fost publicată Legea de Aprobare a O.U.G nr. 25/2018.

Astfel, au survenit următoarele modificări legislative la nivelul Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal:

În materia impozitului pe profit și a impozitului pe venitul microîntreprinderilor

• Plafoanele privind limitarea deductibilității costurilor excedentare ale îndatorării se majorează din 2019. Astfel, costurile excedentare ale îndatorării care depășesc echivalentul în lei a 1.000.000 euro pot fi deduse la calculul impozitului pe profit în limita a 30% din baza de calcul (EBIDTA ajustată fiscal) descrisă în Codul Fiscal. Anterior acestei modificări legislative, limitele impuse de prevederile Codului Fiscal erau de 200.000 euro, respectiv 10% din baza de calcul menționată anterior. O altă schimbare s-a făcut în cazul special al existenței unei baze de calcul cu valoare negativă sau egală cu zero. Astfel, din 2019, este nedeductibilă în perioada fiscală de referință și se reportează doar diferența dintre costurile excedentare ale îndatorării și plafonul de 1.000.000 euro (anterior, costul excedentar al îndatorării era nedeductibil integral). În plus, se introduc și prevederi noi privind dreptul de reportare al costurilor excedentare ale îndatorării pentru contribuabilii care sunt subiect de fuziune și/sau divizare.
• Contribuabilii care vor să beneficieze de creditul fiscal aferent sponsorizării pot face acest lucru doar dacă beneficiarii sponsorizării sunt înscriși, la data încheierii contractului, în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Noua prevedere este aplicabilă atât contribuabililor plătitori de impozit pe profit, cât și plătitorilor de impozit pe venitul microîntreprinderilor.
• Se schimbă termenul de depunere a declarației informative privind sponsorizările pentru contribuabilii plătitori de impozit pe venitul microîntreprinderilor care in cursul anului devin plătitori de impozit pe profit. Astfel, termenul de depunere a declarației informative privind sponsorizările va fi extins până la data de 25 a lunii următoare primului trimestru pentru care se datorează impozit pe profit.
• O nouă categorie de venituri, respectiv veniturile din ajustări pentru pierderi așteptate aferente activelor financiare constituite, se va putea scădea din baza impozabilă pentru societățile plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor care activează în domeniul bancar, asigurări și reasigurări, cât și al pieței de capital (dacă ajustările au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor).
• Contribuabilii care datorează impozit pe profit cu plăți anticipate și devin plătitori de impozit pe venitul microîntreprinderilor în cursul perioadei obligatorii de 2 ani de aplicare a sistemului de plăți anticipate, au obligația ca, în momentul revenirii la sistemul de impozit pe profit, să aplice în continuare sistemul de impozit pe profit cu plăți anticipate. Se prezintă, de asemenea, și modul de calcul al plăților anticipate în cazul specific de mai sus. În acest caz, plățile anticipate se stabilesc la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil aferent perioadei pentru care se efectuează plățile anticipate, iar plata urmează să fie efectuată până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata anticipată, pentru trimestrele I – III. Noua reglementare vizează adaptarea modificărilor fiscale din anul 2018 privind impozitul pe venitul microîntreprinderilor la sistemul de declarare a impozitului pe profit cu plăți anticipate.
• Tichetele culturale sunt încadrate în categoria cheltuielilor sociale pentru care aplică limitarea deductibilității de 5% din valoarea cheltuielilor cu salariile personalului.
• Se reformulează regulile aplicabile societăților străine controlate, pentru a exclude din sfera de aplicare societatea străină controlată care își are rezidența fiscală sau este situată într-un stat membru, dacă desfășoară o activitate economică semnificativă, susținută de personal, echipamente, active și spații, astfel cum o demonstrează faptele și circumstanțele relevante. În formularea anterioară, excluderea de la aplicare era valabilă doar pentru societățile străine controlate care își au rezidența fiscală sau sunt situate într-un stat terț care este parte la Acordul privind SEE, dacă îndeplineau condițiile de substanță economică menționate mai sus.

Se creează Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Acest registru este gestionat de A.N.A.F., iar entitățile care doresc să se înscrie în acest registru, trebuie să îndeplinească, la data depunerii cererii, următoarele condiții:

a) desfășoară activitate în domeniul pentru care a fost constituită, pe baza declarației pe propria răspundere;

b) și-a îndeplinit toate obligațiile fiscale declarative prevăzute de lege;

c) nu are obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, mai vechi de 90 de zile;

d) a depus situațiile financiare anuale, prevăzute de lege;

e) nu a fost declarată inactivă, potrivit art. 92 din Codul de procedură fiscală.

Prin aceste modificări, A.N.A.F-ul intenționează să poată urmări mult mai bine sponsorizările efectuate de către contribuabili și să înăsprească condițiile de acordare a creditului fiscal aferent sponsorizării.
 

În materia TVA

• Dreptul contribuabilului de a ajusta baza de impozitare în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa ca urmare a intrării în faliment a beneficiarului, ia naștere de la data sentinței sau, după caz, a încheierii prin care s-a decis intrarea în faliment a acestuia, fără a se mai aștepta finalizarea prin decizie definitivă a procedurii de faliment. În cazul în care intrarea în faliment a avut loc anterior datei de 1 ianuarie 2019 și nu a fost pronunțată hotărârea judecătorească definitivă/ definitivă și irevocabilă de închidere a procedurii prevăzute de legislația insolvenței până la această dată, ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie 2019.
• În cazul achizițiilor de imobile cu cota redusa de 5% TVA a fost eliminată limitarea de achiziție a unui singur imobil de către o persoană fizică, precum și limitarea la 250 m2 aferentă suprafeței de teren, inclusiv amprenta la sol a locuinței.

Modificarea momentului de la care ia naștere dreptul de ajustarea a bazei de impozitare în situația intrării în faliment a beneficiarului era o măsură îndelung așteptată de către contribuabili și aceasta vine în acord cu poziția Curții de Justiție a Uniunii Europene exprimată recent într-o decizie emisă pe acest subiect.

Modificările survenite la nivelul achizițiilor de imobile cu cota redusă de 5% TVA, reprezintă o măsură care va încuraja dezvoltarea pieței imobiliare prin eliminarea limitării deținerii unui astfel de imobil deținut de persoane fizice.
 

În materia impozitului pe venit

• Veniturile din transferul de monedă virtuală sunt încadrate în categoria veniturilor din alte surse, fiind impozabile cu 10% aplicat la câștigul obținut, respectiv diferența pozitivă dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile aferente tranzacției. Câștigul sub 200 lei/tranzacție nu se impozitează, cu condiția ca totalul câștigurilor să nu depășească 600 lei pe an. Obligația calcului impozitului și a declarării veniturilor revine persoanei fizice, prin intermediul declarației unice.
• Contribuabilii pot distribui până la 3,5% din impozitul pe venit pentru entități nonprofit/unități de cult, dacă acestea respectă anumite condiții, eliminându-se astfel diferențierea în procentul din impozit care poate fi distribuit în funcție de tipul entităților nonprofit (anterior doar furnizorii de servicii sociale acreditați puteau primi până la 3,5% din impozit, față de 2%, cât primeau restul entităților non-profit/unități de cult). Această prevedere se aplică și în cazul veniturilor din străinătate pentru care se datorează impozit în România (după deducerea creditului fiscal).

Principalele modificări legislative aduse de Legea 30/2019 în materia procedurii fiscale

• Contribuabilii vor fi clasificați în 3 clase principale de risc: (i) contribuabili cu risc fiscal mic (ii) contribuabili cu risc fiscal mediu (iii) contribuabili cu risc fiscal ridicat. Procedura de soluționare a contestațiilor nu se realizează în funcție de clasă/subclasă de risc. Contribuabilul nu poate face obiecții cu privire la modul de stabilire a riscului și a clasei/subclasei de risc fiscal în care a fost încadrat. Dezvoltarea claselor principale de risc în subclase de risc și dezvoltarea criteriilor generale în subcriterii, precum și procedurile de stabilire a subclaselor și a subcriteriilor se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F. De asemenea, procedurile de administrare corespunzătoare fiecărei clase/subclase de risc fiscal se stabilesc prin ordin al președintelui A.N.A.F. Aceste ordine se vor elabora în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a Legii 30/2019.
• În scopul comunicării actelor administrative, organul fiscal central poate să înregistreze din oficiu contribuabilii/plătitorii în sistemul de comunicare electronică prin mijloace electronice de transmitere la distanță. Comunicarea actelor administrative fiscale pentru contribuabilii/plătitorii care au fost înregistrați din oficiu și nu au accesat sistemul de comunicare electronică în termen de 15 de zile de la comunicarea datelor referitoare la înregistrare se realizează doar prin publicitate.
• Nu sunt considerate obligații fiscale restante obligațiile fiscale stabilite în acte administrative fiscale contestate potrivit legii care sunt garantate potrivit art. 210 – 211 sau art. 235 (i.e. consemnarea de mijloace bănești, scrisoare de garanție bancară, ipotecă asupra unor bunuri imobile sau mobile din țară, gaj asupra bunurilor mobile).
• Se elimină obligația organelor fiscale de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor persoane fizice care înregistrează obligații fiscale restante, precum și cuantumul acestor obligații. Se păstrează obligația publicării listei debitorilor persoane juridice.
• Se introduce procedura de mediere care constă în (i) clarificarea întinderii obligației fiscale înscrisă în somație dacă respectivul debitor are obiecții cu privire la această (ii) analiză de către organul fiscal împreună cu debitorul situației economice și financiare în scopul identificării unor soluții optime de stingere a obligațiilor fiscale, inclusiv posibilitatea de a beneficia de înlesnirile la plată prevăzute de lege. În vederea realizării procedurii de mediere debitorul notifică organul fiscal cu privire la intenția sa în termen de 15 zile de la primirea somației. La notificare se anexează documentele și informațiile care să susțină situația sa economică și financiară. Procedura de mediere precum și documentele pe care debitorul trebuie să le prezinte în vederea susținerii situației economice și financiare se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F.
• Executarea silită se suspendă sau nu începe și în situația creanțelor fiscale stabilite în acte administrativ fiscale contestate potrivit legii și garantate potrivit art. 210 – 211 (i.e. consemnarea de mijloace bănești, scrisoare de garanție bancară, ipotecă asupra unor bunuri imobile sau mobile din țară, gaj asupra bunurilor mobile). Executarea silită continuă sau începe după ce actele administrative fiscale au rămas definitive în sistemul căilor administrative de atac sau judiciare.
• Dacă suspendarea executării silite se face prin depunerea unei scrisori de garanție/poliță de asigurare de garanție pe perioada suspendării executării silite, actele de executare efectuate anterior, precum și orice alte măsuri de executare, inclusiv cele de indisponibilizare a bunurilor, veniturilor ori sumelor din conturile bancare nu mai rămân în ființă. În acest caz, măsurile de executare aplicate se ridică prin decizie întocmită în cel mult două zile de la data intervenirii suspendării.

Legea 30/2019 intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind exceptate anumite articole pentru care a fost prevăzut un termen special de intrare în vigoare, de exemplu 1 aprilie pentru prevederile cu privire la tratamentul cheltuielilor cu sponsorizarea și bursele private de către plătitorii de impozit pe profit sau impozit pe veniturile microîntreprinderilor, precum și cele referitoare susținerea de către persoane fizice a entităților nonprofit în limita a 3,5% din impozitul pe venit, respectiv 1 ianuarie 2019 pentru prevederile privind limitarea deductibilității costurilor excedentare ale îndatorării și cele privind TVA (a se vedea în acest sens art. VI din cuprinsul Legii 30/2019).