Din minoritatea reprezentată de companiile care conștientizează riscul asociat schimbărilor climatice, mai puțin de una din 20 (4%) pun la dispoziția investitorilor o analiză a potențialei valori comerciale supuse riscului.

În cadrul studiului KPMG au fost analizate rapoartele financiare anuale și rapoartele de responsabilitate corporativă ale primelor 100 de companii în funcție de cifra de afaceri din 49 de țări: un total de 4.900 de companii.

Rezultatele au evidențiat faptul că doar în cinci țări din lume majoritatea primelor 100 de companii menționează riscurile financiare aferente schimbărilor climatice în rapoartele lor financiare: Taiwan (88%), Franța (76%), Africa de Sud (61%), SUA (53%) și Canada (52%). În cele mai multe cazuri, declararea riscurilor asociate schimbărilor climatice este fie impusă, fie încurajată în aceste țări de către guvern, bursa de valori sau autoritatea de reglementare financiară.

În ceea ce privește industriile, companiile din domeniile Silvicultură & Hârtie (44%), Produse Chimice (43%), Industrie Extractivă (40%) și Petrol și Gaze (39%) au cele mai ridicate rate cu privire la includerea riscurilor asociate schimbărilor climatice în rapoartele lor. Acestea sunt urmate îndeaproape de sectoarele Auto (38%) și Utilități (38%). Sănătate (14%), Transport & Activități de recreere (20%) și Comerț (23%) sunt domeniile de activitate cu cea mai mică probabilitate de a face cunoscute riscurile climatice.

Analizând cele mai mari 250 de companii din lume (G250), publicarea de informații privind riscurile financiare generate de schimbările climatice are o frecvență mai mare, dar este departe de a fi o practică unanimă. Companiile multinaționale franceze conduc, 90% dintre ele conștientizând riscurile asociate schimbărilor climatice, urmate de lideri de piață ce au sediul central în Germania (61%) și în Marea Britanie (60%).

Aproximativ două treimi din companiile G250 a căror activitate se încadrează în sectoarele Comerț (67%) și Petrol & Gaze (65%) recunosc acest risc, dar numai o treime (36%) din firmele de Servicii Financiare au această abordare. Cu toate acestea, studiul a identificat doar șase companii G250 care și-au informat investitorii cu privire la potențialul impact financiar al schimbărilor climatice, prin cuantificare sau modelare de scenarii.

José Luis Blasco, Coordonatorul la nivel Global al Serviciilor de Sustenabilitate ale KPMG a declarat: “Studiul nostru evidențiază faptul că foarte puține companii oferă indicații adecvate investitorilor privind valoarea expusă riscului climatic, chiar și în rândul celor mai mari companii din lume. Constatările noastre susțin necesitatea inițiativelor precum Grupul Operativ al Comitetului de Stabilitate Financiară pentru Declarațiile Financiare referitoare la Schimbările Climatice (Financial Stability Board’s Task Force on Climate-related Financial Disclosures) ce vizează îmbunătățirea raportărilor corporative privind riscurile asociate schimbărilor climatice.

Presiunea asupra firmelor pentru ca acestea să își îmbunătățească practicile de informare se intensifică în mod continuu. Unii investitori au adoptat deja o abordare riguroasă, solicitând informații; unele țări iau în considerare reglementarea în sensul obligativității acestor practici; iar unele autorități de reglementare financiară au avertizat că eșecul în a identifica și gestiona riscul asociat schimbărilor climatice reprezintă o încălcare a obligațiilor fiduciare ale unui Comitet Director. În acest context, încurajăm companiile să se miște rapid. Aceia care nu vor acționa pot pierde în curând investitori și vor constata o creștere rapidă a costurilor privind capitalul și asigurările.”

Studiul KPMG a analizat de asemenea tendințele generale ale raportării privind responsabilitatea corporativă, inclusiv aspectele referitoare la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite (Sustainable Development Goals – SDG), drepturile omului și obiectivele de reducere a emisiilor de carbon.

Principalele concluzii includ:

• SDG – un set de 17 obiective globale pentru eradicarea sărăciei, protejarea planetei și asigurarea prosperității pentru toți – au rezonat puternic cu companii din întreaga lume în mai puțin de doi ani de la adoptarea lor, la sfârșitul anului 2015. Mai mult de o treime (39%) din cele 4.900 de rapoarte analizate în cadrul studiului KPMG corelează activitățile de responsabilitate corporativă a companiei cu SDG. Acest procent crește la peste 40% (43% din rapoarte) în cadrul celor mai mari 250 de companii din lume (G250). 
• Aproximativ trei sferturi (73%) din rapoartele companiilor din 49 de țări identifică drepturile omului ca fiind un aspect de responsabilitate corporativă necesar a fi gestionat de către companie. În grupul companiilor G250, 9 din 10 rapoarte includ informații în domeniu. Companiile cu sediul central în India, Marea Britanie și Japonia sunt cele mai predispuse să abordeze aspecte referitoare la drepturile omului, cum sunt și com,paniile din sectorul Minier (Industria Extractivă).
• Două treimi (67%) din rapoartele celor mai mari 250 de companii din lume includ obiective de reducere a emisiilor de carbon ale companiei. Cu toate acestea, majoritatea rapoartelor (69%) nu asociază țintele companiei cu obiectivele stabilite de guverne, autorități regionale (precum UE) sau Națiunile Unite.
  
  

José Luis Blasco a comentat: “Angajații, comunitățile și ONG-urile nu sunt singurii interesați de aspectele privind responsabilitatea corporativă și dezvoltarea durabilă. Investitorii sunt de asemenea din ce în ce mai conștienți de faptul ca subiectele considerate în trecut ”nefinanciare” pot avea un impact semnificativ asupra capacității companiei de a construi și proteja valoarea atât pe termen scurt cât și pe termen lung. Așadar, companiile trebuie să înțeleagă tendințele actuale privind raportarea și să se asigure că rapoarte lor sunt pe măsura așteptărilor unei game variate de stakeholderi.”

Raportarea privind responsabilitatea corporativă (RC) în România
Analiza primelor 100 de companii din România în funcție de cifra de afaceri (N100) evidențiază o ușoară creștere a numărului companiilor ce raportează informații privind dezvoltarea durabilă. Mai exact, 74 companii din N100 publică informații referitoare la dezvoltarea durabilă – fie în cadrul unui raport local, fie prin transmiterea informațiilor către Grup pentru un raport RC – marcând o creștere de 6 procente în comparație cu ediția din 2015 a studiului.

Conform rezultatelor acestui sondaj recent, bazate pe analiza rapoartelor publicate în perioada 2015-2017, din totalul de 74 de companii care publică date privind dezvoltarea durabilă, 35 raportează exclusiv prin intermediul Grupului informații cu privire la practicile și performanța RC, 30 de filiale ale companiilor multinaționale care își desfășoară activitatea în România publică informații privind dezvoltarea durabilă pe paginile web locale și doar 9 firme cu capital românesc privat sau de stat comunică în mod public astfel de date.

Principalele constatări privind practicile de raportare ale celor 39 de companii ce publică local informații privind RC evidențiază următoarele aspecte:

• Companiile care raportează au o preferință clară pentru rapoartele separate, în detrimentul includerii informațiilor nefinanciare în rapoartele lor financiare anuale, în timp ce raportarea integrată nu este o practică comună; 
• 8 rapoarte sunt elaborate conform Ghidului GRI, iar 3 companii listate declară că au raportat în conformitate cu ghidurile stabilite de bursa de valori, dar nici unul dintre aceste rapoarte nu este asigurat de o terță parte;
• Deși 6 companii corelează activitatea lor de RC cu SDG-urile, doar 2 dintre acestea identifică SDG-urile relevante pentru afacerea lor;
• 3 companii listate la bursa de valori conștientizează faptul că schimbările climatice reprezintă un risc pentru afaceri, cu toate acestea potențialul impact nu este cuantificat;
• Din cele 12 companii care identifică drepturile omului ca fiind un aspect de RC relevant pentru afacerea lor, 6 au implementat o politică privind drepturile omului iar una dintre acestea face referire la Principiile Directoare ale Națiunilor Unite privind Afacerile și Drepturile Omului;
• 23 de companii relatează că depun eforturi în scopul îmbunătățirii performanței de mediu, sociale și de guvernare (ESG) a furnizorilor, iar 14 dintre acestea au implementat un cod de conduită ESG pentru furnizori sau codul de conduită standard al furnizorilor include aspecte privind ESG;
• 7 rapoarte includ obiective de reducere a emisiilor de carbon, din care 4 sunt corelate cu ținte globale sau regionale (Obiective UE, Acordul de la Paris).

Geta Diaconu, Director Consultanță în domeniul Sustenabilității al KPMG în România, explică rezultatele cercetării tendințelor privind raportarea RC a companiilor N100 din România: “Principalul motiv ce a condus la creșterea numărului de rapoarte în comparație cu studiul anterior este angajamentul asumat de companiile multinaționale care au operațiuni în România în sensul creșterii nivelului de transparență. Efectele Directivei privind raportarea nefinanciară nu sunt încă vizibile, întrucât la momentul actual piața se află în stadiul de înțelegere a subiectului, explorare a potențialelor alternative, dezvoltare a unei strategii și instruire a angajaților în acest domeniu, motiv pentru care numărul rapoartelor publicate nu a crescut semnificativ.

Sperăm că în următorii ani – datorită cerințelor legale, creșterii presiunii pieței și a gradului de conștientizare a acesteia – vom observa un progres semnificativ în țara noastră și în regiune atât în ceea ce privește numărul cât și calitatea rapoartelor RC. Calitatea informațiilor publicate rămâne un aspect pe care companiile din România l-ar putea îmbunătăți în continuare, deoarece utilizarea ghidurilor și standardelor recunoscute la nivel internațional este restrânsă și nu există aproape niciun interes în asigurarea rapoartelor.”

Alin Tiplic, Manager, Sustainability Advisory, KPMG în România a comentat: “Raportarea în sine este un simplu instrument, și, prin urmare, pentru a adăuga valoare și pentru a se pregăti pentru viitor, companiile ar trebui să devină mai apropiate și să contribuie la inițiativele globale privind ”economia verde” și construirea de societăți sustenabile. Aceste tendințe globale devin din ce în ce mai evidente, având impact și asupra mediului de afaceri, fiind necesare acțiuni imediate. În acest context, probabil este necesară o schimbare a mentalității companiilor din România pentru a face tranziția de la evaluarea strict a rezultatelor financiare către considerarea aspectelor nefinanciare și integrarea în adevăratul sens al cuvântului a sustenabilității în ADN-ul lor de afaceri.“

Descărcați Studiul KPMG privind Raportarea în domeniul Responsabilității Corporative 2017 de pe pagina: www.kpmg.com/crreporting

Despre studiu
KPMG a publicat Studiul privind Raportarea în domeniul Responsabilității Corporative începând cu anul 1993. Studiul din 2017 este a 10-a ediție. Specialiștii din cadrul a 49 de firme membre au alocat mii se ore pentru cercetarea necesară acestui studiu. Aceștia au analizat raportările anuale financiare și de responsabilitate corporativă ale celor mai mari 100 de companii în funcție de cifra de afaceri din țara lor.
Sursele de informare includ rapoarte în format PDF și tipărite, precum și informații online publicate între 1 iulie 2016 și 30 iunie 2017. În cazul în care o companie nu a raportat în această perioadă, a fost analizată raportarea din anul 2015. Nu au fost incluse însă în cercetarea necesară acestui studiu rapoartele publicate înainte de iunie 2015. Rezultatele acestui studiu reprezintă strict analiza datelor publice, și nici o informație nu a fost transmisă în mod direct firmelor membre KPMG. Studiul se referă la două eșantioane:
N100 – cele mai mari 100 de companii în fiecare din cele 49 de țări: 4.900 de companii în total.
Profesioniștii firmelor membre KPMG au identificat companiile N100 în țările lor bazându-se pe o sursă națională recunoscută, sau, acolo unde o clasificare a fost indisponibilă sau incompletă, în funcție de capitalizarea de piață sau altă metodă adecvată. Toate structurile de proprietate au fost incluse în cercetare: cotate la bursa și de stat, private sau familiale.